Viitorul sună bine pentru colecţionarii de artă, deoarece prin cercetarea şi dezvoltarea de noi tehnologii imersive se va permite o integrare a practicilor de realitate virtuală în diverse zone ale sectoarelor culturale şi istorice. Astfel, tot mai multe opere de artă, recunoscute de către muzeele sau instituţiile proprietare, vor fi digitalizate şi convertite în jetoane nefungibile (NFT), adică li se va atribui un certificat digital pe care proprietarul îl va deţine pentru a demonstra autenticitatea acestora.
Ce sunt jetoanele nefungibile holografice?
Mai întâi, trebuie să înţelegem ce este acela un NFT, un termen des vehiculat în ultima perioadă, mai ales pe reţele sociale. Acesta este considerat a fi cea mai bună metodă a viitorului de a demonstra autenticitatea oricărui fişier de tip digital. NFT-ul poate fi ataşat spre exemplu fişierelor de tip MP3, MP4, AVI, PDF, GIF, JPG şi multe altele, fiind cea mai bună modalitate de a demonstra proprietatea acestora, ca un fel de autograf sau o semnătură de certificare digitală. Practic, principala utilizare a acestor jetoane este de a acorda drept de proprietate asupra unui produs virtual.
Spre exemplu, un artist digital îşi poate crea o ilustraţie sau o imagine şi decide să o vândă. Acesta o transformă în NFT, ce îi conferă drept de autor asupra imaginii şi o vinde altei persoane prin intermediul unei pieţe virtuale în care tranzacţiile se pot face deocamdată cu o singură criptomonedă, numită Ethereum. Persoana căreia îi este vândută ilustraţia va primi automat şi certificatul digital prin care se dovedeşte că lucrarea artistului respectiv se află în posesia lui. Toate datele sunt stocate într-un registru digital, prin coduri unice, criptate, ce fac posibilă evidenţa tuturor tranzacţiilor efectuate pentru imaginea respectivă şi oferă drepturi de autor creatorului imaginii. De menţionat este faptul că atunci când un artist îşi transformă fişierul în NFT, registrul digital creează o copie a a acestuia, iar persoana care îl achiziţionează nu beneficiază de acces exclusiv la opera respectivă și nici nu intră în posesia fișierului digital „original”.
Diferenţa dintre un jeton nefungibil (NFT) şi un jeton nefungibil holografic (HOLO-NFT) nu este foarte mare. Ambele funcţionează pe acelaşi principiu, deci sunt fişiere digitale ce pot fi create de artişti sau de orice altă persoană cărora le sunt atribuite certificate ce atestă autenticitatea lor. Jetoanele nefungibile holografice sunt însă realizate cu ajutorul fotogrametriei, adică prin realizarea a sute de fotografii pentru un singur obiect, care sunt ulterior combinate pentru a se realiza un model tridimensional. După procesul de scanare 3D, este folosit un software special pentru ca modelul să fie convertit într-un jeton nefungibil holografic, ce poate fi adus la viaţă în metaverse, un univers digital ce îşi propune să imite realitatea.
Proiectul Morfeu, prima colecţie de artă holografică din lume
Recent, a fost lansată prima colecţie de artă bazată în totalitate pe jetoane nefungibile holografice, o iniţiativă de păstrare şi de conservare a valorilor culturale şi istorice prin intermediul artei digitale tridimensionale.
Potrivit dezvoltatorilor proiectului Morfeu, “Holo-NFT-urile surprind valorile societăților și culturilor care se întind pe mii de ani de evoluție. Din păcate, obiectele fizice se degradează în timp și sunt predispuse la distrugere completă. A deține un Holo-NFT înseamnă a deține însăși esența obiectului care poate fi adus la viață veșnică în Metaverse folosind tehnologia imersivă.”
Procesul de creare al acestora începe cu redarea digitală tridimensională a artefactului de către proprietarul acestuia. După ce fişierul digital este gata, acesta este urcat în software-ul Holo-NFT Creator, unde va fi necesară completarea a diferite date specifice NFT-ului creat, ce se vor regăsi ulterior în contractul obiectului. O ultimă etapă în realizarea jetonului o reprezintă verificarea informaţiilor de specialişti care vor avea sarcina de a stabili calitatea obiectului şi veridicitatea informaţiilor oferite. Mai multe detalii despre descrierea proiectului pot fi găsite aici.
Unele jetoane holografice din cadrul colecţiei sunt compatibile cu ideea unei linii de succesiune ce poate oferi un plus de valoare artefactului. Acest lucru înseamnă că, după momentul achiziţionării unui NFT şi înainte de vinderea acestuia, proprietarul poate lăsa o notiţă, o frază, ce vor fi conectate la numărul de identificare al fiecărui proprietar pentru a servi drept referință și dovadă a deținerii anterioare.
Muzeu românesc, în cadrul proiectului Morfeu
La o privire mai atentă pe site-ul colecţiei, în zona de “marketplace” se pot observa mai multe categorii. De la comercial, natură şi caritate, până la fotogrametrie şi cultură, toate având obiecte semnate de diferiţi artişti. Singura excepţie o face însă rubrica “muzeu”, în care singurele exponate recunoscute sunt cele de la Muzeul de Minearologie Şi Petrografie Grigore Bălcescu, din Iaşi. Este vorba despre o colecţie de minereuri rare, 17 la număr, ce pot fi vizualizate aici.
O astfel de iniţiativă a unui muzeu românesc este binevenită şi nu poate decât să fie lăudată, având în vedere că toate cifrele şi părerile specialiştilor internaţionali arată că arta va fi digitalizată tot mai mult în următoarele decenii, iar NFT-urile şi Holo-NFT-urile reprezintă viitorul colecţionării în materie de artă.
Pe de altă parte, există unele voci sceptice care consideră că încrederea oferită acestor jetoane nu este bine întemeiată, fiind doar o bulă a momentului. Fie că acest scenariu se va adeveri (sau nu), iniţiativa ar trebui văzută ca o depăşire a barierelor culturale, sociale, lingvistice, în care situaţia de faţă nu poate decât să avantajeze ambele părţi. Colecţionarii pot dovedi autenticitatea unei lucrări, iar pasionaţii de artă şi nu numai, le pot vizualiza pe internet, din confortul propriei locuinţe.
Alberto Duhomnicu, student anul III, Jurnalism
*Foto reprezentativă: Morpheus.Art
