Nouă povești muzicale de Tiberiu Soare sau despre cum poate fi muzica povestită

Într-o epocă a vitezei, a informației și a vizualității, mai petrecem oare timp în compania muzicii clasice? Nouă povești muzicale propune o călătorie în istoria muzicii.

Vorbe despre muzică și muzicieni este unul dintre proiectele de marcă ale Fundației Calea Victoriei, derulat pe parcursul anului 2015 și ulterior materializat în lucrarea Nouă povești muzicale, transcriere a celor nouă conferințe susținute de bine cunoscutul dirijor, Tiberiu Soare. Acesta povestește cu spirit ludic și mult entuziasm istoria muzicii, dincolo de clasificări și elemente istorice fixe, nuanțează detalii și analizează în profunzime fenomene muzicale complexe. Dirijorul se transformă într-un virtuos povestitor, care armonizează admirabil detalii din viața marilor muzicieni, particularități ale curentelor, genurilor și stilurilor muzicale, interferențele dintre arta dramatică și muzică, invitând auditorul, și în egală măsură cititorul, să asculte muzica pornind de la cele nouă povești muzicale, menite să stimuleze interesul pentru viața compozitorilor și detaliile legate de lucrările acestora.

Tiberiu Soare readuce în atenția iubitorilor de muzică clasică, perspective inedite asupra evoluției muzicii și modului în care marii muzicieni au deschis drumuri noi în creația muzicală universală. „Barocul în muzică: Dantelă și oțel”, „W. A. Mozart: Alchimia sunetelor”, „Ludwig Van Beethoven: Sublima revoluție”, „Mari compozitori ruși”, „Școala franceză și Impresionismul în muzică: Geometria norilor”, „Richard Wagner: Fascinația operei de artă totale”, „Gustav Mahler: Geniul contrastelor”, „George Enescu: Muzica dincolo de timp”, „Fenomenul muzicii contemporane și relația dintre compozitor și dirijor” sunt o invitație la apropierea organică de lumea muzicii, la descoperirea unor noi orizonturi în ceea ce privește nașterea capodoperelor de-a lungul timpului și transformările muzicii în contemporaneitate. Așa cum subliniază Sandra Ecobescu, Președinte al Fundației Calea Victoriei, în „Cuvânt înainte”, „Cartea Nouă povești muzicale cuprinde câteva chei de înțelegere, direcții de abordare și formule personale de a savura muzica clasică, de a evada din cotidian, pentru că în muzică, și în arte în genere, este vorba mai ales despre BUCURIE, AVENTURĂ și LIBERTATE.”

Nouă povești muzicale provoacă cititorul la un exercițiu de imaginație. Fiecare capitol are farmecul epocii pe care o evocă. „Barocul în muzică: Dantelă și oțel” pune în lumină Barocul muzical, o mișcare cu un imens succes de-a lungul secolelor. Sunt evocate aici scriitura polifonică, madrigalul și influența dramelor Greciei Antice asupra muzicii. Tiberiu Soare cuprinde în discursul său evoluția acestor interferențe și modul în care Monteverdi, Jacopo Peri, Purcell sau Händel au marcat întreaga istorie a muzicii. A doua poveste propusă este despre inconfundabilul și mereu actualul Wolfgang Amadeus Mozart, îndrăgostit deopotrivă de muzică și cuvinte. Compozițiile lui inovatoare pentru acea vreme reflectă virtuozitatea acestuia, aducând  în prim plan armonia și calmul. În „Ludwig Van Beethoven: Sublima revoluție” este evocată figura complexă și provocatoare a unuia dintre compozitorii ale cărui lucrări constituie esența studiului muzical al profesioniștilor. Discipol al lui Haydn și Salieri, Beethoven, romanticul  fundamental, a fost primul freelancer, reușind să-și imprime lucrările într-o epocă în care acest demers era considerat neobișnuit. De la tumultul spațiului muzical german, firul poveștilor merge mai departe, în îndepărtata Rusie, ale cărei tradiții, peisaje și cultură au influențat decisiv expresivitatea muzicală. Mussorgski, Borodin, Ceaikovski, Prokofiev, Glazunov, Rahmaninov sau Șostakovici sunt câțiva dintre compozitorii ale căror lucrări continuă să uimească publicul din întreaga lume. A cincea poveste poartă cititorul către spațiul elegant al muzicii franceze. Înființarea, în anul 1795, a Conservatorului de la Paris, instituție de cultură finanțată de stat, constituie o inițiativă nouă în epocă. Prin intermediul acesteia, muzicienii reușesc să stabilească o terminologie muzicală unică și pot fi recompensați, în funcție de performanțele obținute. Urmează povestea lui Richard Wagner, geniul de la Bayreuth, o personalitate puternică și controversată, a cărui muzică de atmosferă avea să-i inspire pe mulți dintre compozitorii de muzică de film ai secolului al XX-lea. O atenție deosebită îi este acordată lui Gustav Mahler, care, asemenea lui Berlioz, introduce în partiturile sale elemente legate de propria biografie, cele nouă simfonii marcând fiecare, un moment important din viața sa. Un loc aparte îl are George Enescu, autorul remarcând umanismul acestuia, autenticitatea și stilistica fiecărei piese compusă de el. În viziunea lui Tiberiu soare, muzica acestuia emană un sentiment de forță, „e ca un arbore, ca o plantă maiestuoasă.” (231) Ultima poveste, din seria celor nouă, este un dialog cu compozitorul Dan Dediu, în care este problematizat fenomenul muzicii contemporane și în egală măsură, relația dintre interpret, compozitor și dirijor.

Tiberiu Soare povestește muzica punând în lumină momente cheie sau anecdote din istoria acesteia și din viața cotidiană a marilor compozitori. Odată intrat în cele nouă povești, cititorul descoperă spiritul dirijorului-povestitor dedicat muzicii, ca formă de comunicare artistică. Prin intermediul acestuia, iubitorul de muzică clasică se lasă purtat în tumultul existențial al compozitorilor care au exercitat influențe majore în muzica europeană. Tiberiu Soare analizează și povestește cu umor detalii care au schimbat scena muzicală de-a lungul secolelor, reușind să transmită ceea ce este esențial pentru înțelegerea în profunzime a fenomenelor muzicale.

Soare, Tiberiu. Nouă povești muzicale, București: Fundația Calea Victoriei, 2016.