„La 16 ani tot ce îmi doream era o bicicletă și o cameră video”, îmi spune Martin, la o discuție despre pasiunea lui pentru lumea cinematografiei. A studiat la Facultatea de Teatru și Film din Cluj, profilul Imagine. A avut de ales atunci între o universitate din Köln (Germania) sau Viena (Austria) și România. A decis să rămână acasă pentru a fi mai aproape de natură și de familie și spune că nu îi pare rău.

Pentru cei pasionați de concursurile de biciclete, skate­board sau orice altceva din zona sporturilor extreme, numele lui Martin Wallmen e cunoscut. A realizat portrete video cu sportivi de performanță care practică sporturi extreme, iar de cinci ani este în echipa Red Bull Media (o echipă formată din specialiști selectați din țări de peste tot), unde are posibilitatea să călătoreasca în lume și să documenteze Campionatul Mondial de hard enduro.

Are 25 de ani. Încă din liceu a început să lucreze în proiecte importante datorită întâlnirii cu videograful Silviu Naicu, care i-a și dat credit pentru un proiect. Astăzi are propria firmă de video producție și lucrează de la proiecte din zona sportului extrem până la companii comerciale. A realizat un scurt documentar, „Liniște”, care a fost selectat și premiat în cadrul mai multor festivaluri internaționale. Și-ar dori să aibă mai mult timp pentru proiecte de suflet, însă și în domeniul cinematografiei spune că bugetul și timpul sunt cei doi factori care pun mereu probleme.

„Am început pe la 12 ani. În familie, tatăl meu avea o camera video și filma ca hobby, tot timpul am fost fascinat de camera lui video cu care am și filmat prima dată, iar apoi, la un concurs de biciclete, am întâlnit din întâmplare un tip care avea să devină mentorul meu. Este videograf, Silviu Naicu spus Pushoc. El a văzut că îmi place domeniul și de la el am învățat foarte multe. Colaborăm și acum. Pe la 16 ani am primit cadou de Crăciun, de la părinții mei, prima mea cameră video și de atunci totul a devenit serios. La început filmam activități cu tatăl meu în natură, apoi mici documentare în familie, și tot Silviu a fost cel care mi-a dat primul proiect. Îmi place foarte mult partea video, imaginea.

Fotografiile pe care le fac sunt, de fapt, „snap-shots” rea­lizate în călătorii, în drum spre job sau în drum spre casă. Când fotografiez, nu am o imagine în cap, ci o trăire/emoție pe care o urmăresc și încerc să o redau. Mi-aș dori să am mai mult timp pentru proiecte de suflet. „Liniște” este unul dintre el, proiectul meu de licență la care am lucrat cu mare drag. E un scurt documentar atipic. Nu transmite neapărat o informație ci mai mult o stare. Starea de liniște. Am urmărit viața unui pădurar care trăia la sat împreună cu fiul său. Timp de o săptămână am locuit cu ei și le-am urmărit activitățile. A fost făcut ca stil observațional. Îl puteți vedea aici: mwfilms.ro/liniste.

Martin și acum preferă liniștea în schimbul orașului. S-a mutat la Alțâna, pentru că vrea să fie mai aproape de natură și simte că e locul unde găsește starea necesară să creeze. Proiectele la care lucrează sunt diverse. Acum, de exemplu, lucrează la un material pentru o asociație de taurine care prezintă activitatea ei din ultimii ani, proiect care va ajunge la Uniunea Europeană. L-am întrebat cum e să lucreze pentru diverse firme comerciale: „ E plăcut, e provocator, dar ești limitat. Ai multe condiții care trebuie să fie îndeplinite. Aș prefera să pot face filme documentare, dar atipice. Să merg mai mult pe emoție decât pe informație. Aș vrea să fac filme despre persoane și despre activitățile lor interesante. Dar nu întotdeauna reușesc ori din cauza timpului, ori din cauza bugetului. De multe ori, lumea nu înțelege cât de multă muncă e în spatele unui film. Am vrut să fac în primăvară un film cu un prieten care e unul dintre campionii naționali la downhill din România. Ne-am propus să filmăm în Spania, aveam totul pus pe foaie, aveam tot echipamentul care ne trebuia, dar ne-am blocat la buget. Nu am reușit să strângem banii de care aveam nevoie să mergem acolo o săptămână și să putem filma așa că am amânat.”

Își dorește să găsească un elev/student talentat, să dea mai departe din ce știe, așa cum a avut șansa la rându-i. „Pe cei la început de drum, i-aș sfătui să nu renunțe niciodată dacă sunt pasionați. Să nu asculte tot timpul de profesorii de la școală pentru că arta are multe fațete și interpretări. Nu nea­­părat ce zice profesorul este corect sau greșit. De asta m-am izbit eu în facultate. Cel mai mult am învățat expe­ri­­mentând. Din greșeli înveți cel mai mult. Și de la oame­nii buni din domeniul tău. În loc să mă uit seara la tv, intru pe Vimeo și mă uit la lucrările pe care le-au făcut artiștii mei preferați.

Urmăresc cu plăcere munca oamenilor:
Andrei Mîndru
Iustin Andrei Surpănelu
Matei Pleșa
Tibi Hila

Artisti din alte țări:
Scott Secco
Justin Brown
Thibaut Grevet
Josua Stäbler
Adrian Kuchenreuther
Liam Mullany

Fotografii: Martin Wallmen