Sala de Expoziţii Temporare a Palatului Brukenthal găzdieşte, mâine, deschiderea expoziţiei intitulate Aspecte ale civilizaţiilor bronzului şi fierului în spaţiul intracarpatic. Vernisajul începe la ora 13, iar exponatele se pot vizita până în 20 decembrie.

Sunt expuse vase cu forme şi ornamente specifice culturilor Wietenberg şi Noua, diferite obiecte din bronz (unelte, arme, podoabe, accesorii vestimentare) şi – în cazul culturii Noua – elementele de inventar ale unor descoperiri cu caracter funerar.

O atenţie deosebită este acordată metalurgiei bronzului; acum, cuprul transilvănean începe să fie exploatat din ce în ce mai mult, în special spre sfârşitul epocii bronzului şi în prima perioadă a vârstei fierului (Hallstatt), zona intracarpatică constituindu-se într-un adevărat centru european de produse metalice, unele dintre acestea ajungând, pe calea schimburilor intertribale, până în centrul Europei sau în zona Mării Baltice. Avântul metalurgiei – fără îndoială legat de perfecţionarea tehnicii de minerit, care a permis extracţia unei cantităţi mai mari de cupru – este demonstrată de numărul impresionant de piese din bronz, descoperite fie izolat, fie în depozite sau depozite-„turnătorii” (cum sunt cele de la Cincu, Dipşa, Guşteriţa, etc.), a căror caracteristică principală o constituie inventarul extrem de bogat şi variat şi care, pe lângă obiecte întregi, conţin şi multe piese fragmentare, „turte” şi/sau tipare pentru turnarea în formă a diferitelor artefacte care urmau să fie retopite.

La Tène –  cea de-a doua vârstă a fierului

Culturile Gáva şi Basarabi, care au evoluat de-a lungul primei vârste a fierului (Hallstatt), sunt şi ele prezente prin câteva obiecte; astfel, se face trecerea spre următoarea perioadă istorică, La Tène (cunoscută şi drept cea de-a doua vârstă a fierului). Celţii, populaţie alogenă atestată în Transilvania între secolele IV-II î. Chr., au sosit aici dinspre centrul Europei, în mai multe etape; în expoziţie sunt prezenţi prin mormintele descoperite la Dipşa şi Toarcla, cu un bogat inventar, dar şi printr-o serie de forme ceramice specifice, cum sunt vasele de la Vurpăr, Ruşi (jud. Sibiu) şi Ormeniş (jud. Alba), sau prin piesele metalice de la Ocna Sibiului (jud. Sibiu).

Cunoscuţi în izvoarele antice scrise sub termenul de daci, locuitorii spaţiului intracarpatic au constituit, pe toată durata existenţei lor (din sec. VII/VI î. Chr., când s-au individualizat din marea masă a neamului indoeuropean al tracilor, până la cucerirea romană din anul 106 d. Chr.), o entitate etnică şi lingvistică, cu o cultură materială şi spirituală proprie, care este surprinsă prin materialele arheologice descoperite în aşezările de la Miercurea Sibiului şi Tilişca, ambele din jud. Sibiu.

Text oferit de curatorii expoziţiei Adrian Georgescu şi dr. Gheorghe Vasile Natea.