Într-o vară m-a luat soră-mea la Sibiu. Urma să mergem la o prietenă de-ale ei din Râu-Sadului să stăm o săptămână. Ea era deja la facultate aici, eu nu fusesem niciodată mai departe de Vâlcea și Craiova. Până să vină autobuzul către sat, mi-a arătat orașul, cu centrul, cu oamenii pe la terase, cu Piața Mare și Piața Mică. Toate se petreceau înainte să înceapă lucrările pentru anul Sibiu Capitală Culturală Europeană.

Și cum mergeam noi pe sub pasaj, cum traversam străzile și ea vorbea încontinuu – nu cumva să ratez unde e facultatea, rectoratul, xeroxul, catedrala, adica locurile pe care le frecventa – eu mă minunam în gândul meu cum au făcut sibienii să crească copacii în ciment în centrul orașului doar cu o mână de pămînt în jur. Și când am mai văzut pentru prima dată în viața mea un grup de chinezi, am rămas în loc și mă uitam uluită după ei.

Și tot în vara aia, în săptămâna de vacanță de la Râu-Sadului am petrecut cu un grup de elevi francezi, nu mai știu în ce context erau acolo. Țin minte doar că am mers cu ei la Bâlea Lac într-o excursie de-o zi și nu-mi venea să cred că văd zăpadă în mijlocul verii. Și nici acum nu uit ce frig am îndurat, plecasem îmbrăcată ca vara, nu mai fusesem niciodată la munte. Abia atunci am înțeles de ce francezii aveau toți bocanci. Ei erau turiști cu experiență, aveau traseee bine stabilite, la noi s-a nimerit să ne lipim de grupul lor. Noroc că știam ceva franceză și ne descurcam să vorbim cu ei. N-am povestit nimic despre Sibiu, pentru că eu habar nu aveam de obiective și trasee turistice. Iar pe ei, când i-am intrebat ce știu despre România, mi-au spus câteva versuri celebre de la O-zone „Alo, alo, sunt eu Picasso/Ți-am dat beep, și sunt voinic/Dar sa știi, nu-ți cer nimic.”

N-aș fi crezut ca peste ani să se lege amintirile de atunci cu ce fac acum. Numărul de vară este dedicat vacanței și destinațiilor turistice, cu focus pe Sibiu- destinație culturală de vacanță. Am vorbit cu ghizi ai orașului despre traseele pe care le au pregătite pentru vizitatori, am surprins Sibiul văzut de fotografi străini, am aruncat un ochi către obiectivele turistice ale orașului și am povestit cu sibieni despre ce înseamnă călătoriile și experiențele lor.

Dacă vreți și voi să împărtășiți cu noi gânduri de călătorie din Sibiu și nu numai, vă pe www.capitalcultural.ro, cu timp pentru o poveste de vară.

foto: Alex Barbosa

*articol apărut în Capital Cultural nr. 18

for english, click here.