În septembrie 2014 am lansat revista online Capital Cultural cu gândul să scriem despre ceea ce noi am vrea să citim. Să descoperim oamenii în firea lor, să scriem reportaje și interviuri din fața scenei, din culise, din sala de spectacol, să aflăm ce-i preocupă pe artiști, regizori, scriitori, pe organizatorii de evenimente culturale, dar și pe spectatori.

Iată-ne, dupa un an și un pic cu peste 500 de materiale publicate pe capitalcultural.ro, cu o echipă de oameni tineri, unii de la începutul proiectului, alții veniți ulterior, atrași de ideea unei publicații independente și cu așteptări mari, de la echipă, în primul rând. Suntem adunați în Sibiu (din locuri diferite, școli diferite), ancorați în media online, cu ședințe de redacție pe facebook, cu un grup de idei tot acolo și cu planuri mai mari decât anul trecut. Am învățat că trebuie să ai răbdare și să perseverezi pentru ceea ce îți dorești cu adevărat. Că trebuie să fii corect față de tine întâi de toate și să fii mulțumit cu ceea ce ești. Să îți dorești de la tine să fii mai bun și să crezi că poți mai mult. Însă nu de unul singur, ci cu o echipă lângă tine. Oamenii învață de la oameni, iar când ai nevoie de ajutor, cere-l. Atunci vei conștientiza cât de repede pot crește ideile, cu sprijinul celor din jur, că avem nevoie să fim uniți și să creăm comunități. Să vedem competiția ca pe un factor pozitiv, să ne dezvoltăm împreună și să credem în proiectele noastre. Nu e ușor ceea ce facem, nu întâlnim mereu oameni fericiți și mulțumiți, însă reușim să luăm de la fiecare mesajul și gândul bun pe care le dăm mai departe cititorilor noștri. Nu vedem numai părțile frumoase ale evenimentelor culturale, dar încercăm să scriem în așa fel încât să îi și ajutăm pe organizatori sau pe spectatori.

Acum, dacă citiți aceste rânduri, înseamnă că ați descoperit și varianta tipărită a revistei. E parte a aceluiași proiect, o continuare firească a ceea ce am început în 2014. Oferim o alternativă oamenilor care vor să se deconecteze de internet și să răsfoiască o revistă în cafenea, în librărie, în tren sau înainte de începerea unui concert. Iar dacă nu reușiti să terminați reportajul de citit, îndoiți pagina și reveniți mai târziu. Și dați-o și prietenilor sau colegilor de serviciu. Poate vor să afle poveștile oamenilor dincolo de scenă. Așa se duce vestea, de fapt, din om în om. Iar dacă veți răsfoi primul număr și credeți că rezonați cu ideile noastre, dați-ne un semn pe capitalcultural.ro, acolo suntem tot timpul. Aici, o dată la 3 luni. Așa începem.

(articol apărut în revista tipărită Capital Cultural, Nr. 1)

[for English translation, click here]