Fiecare reţetă tradiţională are povestea ei. Şi bunicii ei. Unele preparate s-au pierdut, altele sunt încă gătite de mâini bătrâne, obişnuite să mănânce din grădina lor şi nu din supermarket-uri. Pentru a nu pierde această moştenire, Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu a cuprins într-o carte, ca într-o colecţie, reţete vechi din Mărginimea Sibiului, Ţara Secaşelor, Valea Hârtibaciului, Valea Târnavelor şi Ţara Oltului. Le-au strâns sub numele de „Reţete tradiționale din zona Sibiului”.

Cartea a fost editată în anul 2014 şi este primul produs editorial care valorifică gastronomia specifică celor cinci zone etnofolclorice ale judeţului Sibiu.

“Considerăm că în cele 100 de pagini ale lucrării s-a reuşit creionarea specificului gastronomic din lumea satului sibian şi încadrarea lui în contextul amplu al vieţii tradiţionale de odinioară, căci toate reţetele sunt însoţite de detalii despre contextul cultural în care mâncărurile erau odinioară pregătite. Mai mult, ele au fost preparate de oamenii locului pentru a se putea consemna fiecare pas, precum şi instrumentarul folosit în bucătărie. Astfel, fiecare reţetă e una de poveste, căci dincolo de ingrediente și cantităţi, ea vorbește despre o lume ce cunoaște schimbări majore, lumea satului traditional”, a spus pentru Capital Cultural, Cozmina Costiniuc, consultant artistic C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii” Sibiu.

Cartea cuprinde peste 80 de reţete tradiţionale. Printre ele, Floștoroagele, de exemplu, care se mai pregătesc, încă, în Ighișu Vechi, pe Valea Hârtibaciului sau în Alămor, pe Valea Secașelor.

Flostoroage. Foto: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu.

“Floștoroagele se fac în cuptoru’ de chită. Punem oala acolo şi merem în hotar. Şi când venim, i gata mâncarea. Asta-i mâncare de vară”, spune Căluțiu Ileana, din Ighișu Vechi, 75 de ani (2011).

O altă reţetă cuprinsă în carte este Gâscă-n blid. Contrar numelui, rețeta nu conține carne de pasăre, ci are la bază mămăliga și brânza. Este răspândită în tot judeţul Sibiu, cu denumiri precum gâscă (Ţara Oltului) sau zgoică (Valea Hârtibaciului). În satul Nocrich, de pe Valea Hârtibaciului, gâștele se mănâncă împreună cu lapte dulce, iar în Cârțișoara cu lapte acru.

“Făceam o mămăligă mare de tremura masa. Eram mulți la masă, iar din mămăligă făceam de toate, și de dulce și de post”, îşi aminteşte Valerica Solomon, din Cârțișoara, 59 de ani (2011).

Gâscă-n blid. Foto: Centrul Judeţean pentru Conservarea şi Promovarea Culturii Tradiţionale „Cindrelul-Junii” Sibiu.

Pentru strângerea reţetelor s-a colaborat cu oameni din sate, de la reprezentanții primăriilor la preoți, cadre didactice, octogenari și nonagenari care cunosc foarte bine tradițiile locului. În total, peste 70 de informatori şi colaboratori.

Coordonatorul volumului este Silvia Macrea, manager al C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii” Sibiu. Ea consideră că dinamismul secolului XXI îşi pune tot mai mult amprenta pe civilizaţia rurală, trecând în memoria latentă fapte de cultură tradițională.

“De exemplu, instrumentarul folosit odinioară în bucătărie e tot mai sărac, fiind înlocuit cu veselă modernă sau piese de mobilier lucrate în fabrică. De asemenea, încăperile cu cânceie şi blide agăţate de grindă, sunt tot mai puţine, iar cuptoarele de pâine – la fel. Mai mult, bucatele au început să-şi piardă funcţii esenţiale pe care le aveau odinioară: de troc, plată sau răsplată. Din fericire, se păstrează foarte bine funcția ritualică a mâncării ce însoțește marile evenimente din viaţa omului – nașterea, nunta, înmormântarea – deşi felurile oferite acum sunt mai multe şi diferite de cele de odinioară”, spune Silvia Macrea.

Cu toate acestea, spune tot ea, în prezent, gastronomia tradițională se bucură de multă popularitate, datorită conceptului de păstrare a specificului local în contextul globalizării. În acelaşi timp, gastronomia tradiţională răspunde dezideratului de secol XXI de a se găti cu ingrediente bio.

“În consecință, mâncarea tradițională a intrat în meniul restaurantelor, aşa că sloiul, balmoşul, tochitura, platoul țărănesc asemănător bucatelor pe care oamenii le luau odinioară în hotar, sunt parte integrantă a ofertei culinare contemporane. Mai mult, au început să se creeze rute cultural-turistice care să promoveze specificul gastronomic al fiecărei zone. Apoi, Sibiul se poate lăuda cu festivaluri construite în jurul ideii de gastronomie tradițională: la Gura Râului (Festivalul Bujorul de Munte), Răşinari (Festivalul Brânzei şi al Ţuicii), Moşna (Festivalul Verzei) au fost inițiate astfel de evenimente, dar produsele tradiționale sunt promovate şi la alte festivaluri cu specific folcloric (Festivalul Internaţional de Folclor Cântecele Munților)”, a încheiat Silvia Macrea.

Reţetele au fost culese şi prelucrate de Maria Barna, Cozmina Costiniuc, Lenuţa Cristea şi Gabriela Negru, iar fotografiile au fost realizate de Gheorghe Roman Bogdan, Nicolae Dobre şi Ovidiu Mărginean.

Stocul cărții a fost epuizat la puțin timp de la apariție. Cei interesați de bucătăria tradițională sibiană pot, însă, cumpăra DVD-ul „Popasuri culinare în ținutul Sibiului”. Este primul produs editorial electronic care valorifică gastronomia specifică celor cinci zone etnofolclorice ale judeţului: Mărginimea Sibiului, Țara Secașelor, Valea Hârtibaciului, Valea Târnavelor și Țara Oltului. DVD-ul este rezultatul unor campanii de cercetare începute din anul 2009. Pentru fiecare regiune sunt oferite exemple de preparate din toate categoriile (supe și ciorbe, mâncăruri, deserturi), precum și contextul socio-cultural în care acestea erau pregătite și servite. De asemenea, sunt oferite detalii despre instrumentarul tradițional folosit (în bucătărie, la stână etc.), despre obiceiurile care utilizează acest inventar (exemplu: Datul vaselor la Paști, în satul Rod), precum și despre evenimentele cu caracter gastronomic și tradițional desfășurate în județul nostru. DVD-ul se poate achiziţiona de la sediul instituţiei de pe stradaTudor Arghezi, nr. 13.

În prezent, reprezentanţii C.J.C.P.C.T. „Cindrelul-Junii” Sibiu au în vedere un produs editorial mai amplu, de data aceasta în limba engleză. În contextul în care, prin Sibiu, România va deține în premieră titlul de Regiune Gastronomică Europeană, în anul 2019, acest material va contribui la reliefarea și promovarea diversității și bogăției gastronomice specifice zonei.

 

*articol apărut în Capital Cultural nr. 13, ediția tipărită