„Ca și cum n-ar fi fost o scrisoare, ci un desen, Isabel își trecu vârful degetului peste litere, urmând curbele curate, elegante – de parcă ar fi încercat în felul acesta să înțeleagă sensul cuvintelor. Își imagină degetele lui lungi peste foaia de hârtie. Rescrise cu degetul, iar și iar numele „Tom”, care parcă-i era străin și familiar totodată. Se întoarse cu gândul la jocul pe care-l jucau împreună, când ea scria ceva cu degetul pe spatele lui gol, iar el trebuia să ghicească ce scrisese, și apoi scria el pe spatele ei. Dar această amintire disparu imediat, alungată de amintirea pe care i-o dădea contactul cu Lucy. Cu pielea ei de copil. Din nou văzu mâna lui Tom, de data aceasta scriind scrisorile către Hannah. Gândurile ei oscilau ca un pendul, înainte și înapoi, între oră și regret, între bărbat și copil.

Își ridică mâna de pe scrisoare, o citi din nou, de data aceasta încercând să prindă sensul cuvintelor scrise pe hârtie, și auzind glasul lui Tom cum le rostește. O citi iar și iar, simțind că trupul i se frânge în două, până când, în cele din urmă, izbucni într-un plans cu suspine și luă o hotărâre.”

Fragment din cartea „Lumina dintre oceane”, pag 327

Autor: M.L. Stedman

Editura: Polirom

După patru ani de coşmar petrecuţi pe fronturile Primului Război Mondial, Tom Sherbourne se întoarce în ţara natală, Australia, angajîndu-se paznic de far pe Ianus Rock, o insulă aflată la distanţă de o jumătate de zi de coastă. Izolaţi de restul lumii, Tom şi frumoasa lui soţie, Isabel, încearcă zadarnic să devină părinţi. Cînd orice speranţă părea pierdută, pe ţărm eşuează o barcă ducînd un cadavru şi un nou-născut. Încălcîndu-şi principiile, Tom şi Isabel decid să păstreze copilul, considerîndu-l un dar de la Dumnezeu. După doi ani, cînd se întorc pe continent, descoperă că hotărîrea luată le-a schimbat iremediabil destinele.

„Iată un roman în care salvarea unui personaj aduce cu sine pierderea tragică a altuia, deşi noi, cititorii, am vrea cu disperare să nu moară nimeni. Lectura romanului Lumina dintre oceane este o experienţă halucinantă, dramatică.” (Monica Ali)

„O minunată poveste a iubirii şi a pierderii, a dreptăţii şi a răului, a ceea ce oricare dintre noi ar face pentru cel iubit.” (The Boston Globe)

„Descrierile labirintice ale sălbaticei coaste a Australiei sînt fascinante, cum fascinantă este şi uşurinţa cu care scriitoarea stăpîneşte vechile poveşti ale locului. Pe măsură ce cuplul de la far este atras în împrejurări din ce în ce mai tragice, cele două stranii destine devin cumva apropiate, familiare.” (The New Yorker)