Când mă gândesc la oameni de succes, mintea mea schițează liniile piramidei lui Maslow, urcând domol, dar ferm spre vârf. Pentru un om de succes, așa cum îl definesc eu, banii devin o resursă instrumentală în căutarea semnificației și a sensului atribuit existenței și activităților sale cotidiene. Ajuns aproape de acel vârf al piramidei, omul de succes nu privește doar spre cer sau spre propriul potențial, dar se uită din timp în timp și spre comunitatea căreia aparține, încercând să găsească o modalitate prin care să lase urme durabile.
Investitor în proiecte adresate comunității – în această postură l-am cunoscut pe antreprenorul Lucian Todea. Încă nu știam prea multe despre compania sa, despre cifrele anuale de afaceri sau despre faptul că ziariștii trec în dreptul numelui său eticheta de „milionar”. Mi-a părut interesantă ocazia de a explora motivațiile și convingerile unui investitor consecvent. Însă pentru aceasta, mi-am dat seama că nu pot căuta milionarul, proprietarul unei afaceri reușite, ci cât mai multe din ceea ce descoperă despre sine omul Lucian Todea.
Diminețile înseamnă familie, mișcare și birou
O gură de aer proaspăt, în timp ce în căști se aude U2, Nirvana sau Coldplay. Euforie și endorfine de la pașii în alergare, apoi drumul spre casă, unde agitația vioaie anunță pregătirea generală pentru plecarea la școală și grădiniță a celor doi copii. Așa se arată diminețile lui Lucian Todea, înainte să ajungă la birou.
„Am doi copii: o fetiță și un băiat. Dimineața trebuie să-i pregătim pe amândoi să ajungă la școală și respectiv, la grădiniță. De vreo două luni, alerg. Încerc să fac mișcare, multă mișcare. Cândva am făcut sport de performanță – atletism. Când alerg, încerc să nu-mi iau telefonul cu mine, dar am totuși un ceas cu GPS. Trebuie să recunosc că sunt destul de conectat la ceea ce se întâmplă în online. În principal, diminețile înseamnă familie, mișcare, când se poate, și birou.”
Urc spre biroul de la etajul 14 al Centrului de Afaceri din Sibiu, care mi se deschide luminos, cu mult verde și o atmosferă prietenoasă. Verdele pe care pășesc mă duce cu gândul la aleile înverzite din parc și alergatul de dimineață al lui Lucian. „Get shit done” scrie pe sticker-ul de pe unele calculatoare din oficiu. Tânăra echipă ITNT adaugă muncii lor un strop de umor și parcă ziua este mai productivă.
De la hobby la business
Lucian Todea este fondator și directorul general al ITNT, cea mai dinamică firmă de tehnologie din România în 2014, conform topului realizat de compania de consultanță Deloitte. Produsul ITNT, Soft32, este una dintre cele mai populare platforme de distribuție de software din lume, având în jur de 10 milioane de vizitatori pe lună. Ideea de afacere i-a venit lui Lucian cât încă era student la Academia de Studii Economice, în București.
„În 2001, când am început, România nu avea decât conexiune la internet de tip dial-up care era foarte scumpă, pentru că, pe lângă abonamentul de acces la internet, se plăteau și impulsurile telefonice. Știu că trebuia să intri după zece seara și era foarte aglomerat. Accesul la internet era foarte scump și foarte lent. Ceea ce-mi propusesem să fac implica multe riscuri și nu aveam neapărat un model pe care să-l urmăresc. Internetul era recent apărut în România, și nu numai. Să faci bani din publicitate online era ceva foarte nou și nici nu exista o comunitate. Nu exista nici conceptul de start-up de care se vorbește acum, nici ideea de bază. Nu înțelegeam conceptul de antreprenor, doar cel de patron.”
Calea spre antreprenoriat și obstacolele întâlnite
În afacerea sa, despre care spune că era mai mult un hobby, Lucian investea la început 3 dolari, costul abonamentului la Connex. Acesta îi permitea cumpărarea unui domeniu și hostingul pentru site-ul său. Pe parcurs, a întâmpinat o serie de obstacole, dar așa cum afirmă și el, barierele de care te poți ciocni sunt cel mai des – mentale.
„De obicei, limitele pe care ni le setăm noi, pe care credem că nu le putem depăși, sunt de fapt inexistente. Când îți dai seama de acest lucru, prinzi curaj. Pe lângă barierele psihologice autosetate, era dificil că nu eram în domeniu, eram la ASE și ceea ce am început se situa în zona tehnologiei, pentru că presupunea programare, administrare de server, utilizarea motoarelor de căutare, relaționarea cu agențiile publicitare, chestii de conținut. Primii doi-trei ani, am fost one man show, adică eu trebuia să le fac pe toate și reușeam să le fac. Nu pot spune că aveam competențe specifice într-un sector anume, dar mi-a fost foarte ușor să comunic cu viitorii parteneri, știam ce să cer și despre ce era vorba.”
„Să fii antreprenor: nu e un sprint, e maraton”
„Pe lângă cei trei dolari, pe care i-am investit la început, am avut nevoie de timp. Fiind student probabil aveam mai mult timp. La acestea se adaugă perseverența și curiozitatea, plăcerea de a face ceea ce îți place. Doi ani de zile nu am câștigat bani, iar perspectiva nu era una pozitivă, dar îmi plăcea atât de mult ceea ce făceam, încât am continuat, învățând foarte multe lucruri. În felul acesta, ceea ce făceam a devenit și un business, nu doar un hobby. Succesul este ca alergatul pentru maraton. Cam aceasta înseamnă să fii antreprenor. Nu e un sprint, e maraton. Important este să nu pierzi din vedere esențialul și sensul acelor lucruri pe care le faci.”
Semimaraton și Cros – Sibiu, 2013
Investește în sport și în educație
„Proiectele pe care le-am susținut de-a lungul timpului au fost, în mare parte, din sfera sportului. Eu însumi am practicat sport de performanță, de aceea nu am ratat în ultimii doi-trei ani nici un proiect care să implice alergare, fie că vorbim de SemiMaraton, fie că vorbim de Cindrel în Alergare sau 2X2 Race.”
Lucian și ITNT susțin cu diverse ocazii proiecte educative. Unul dintre acestea este proiectul inițiat de Fundația Comunitară Sibiu – Fondul Științescu, un program de finanțare pentru proiecte educaționale din categoria STEM (știință, tehnologie, inginerie și matematică) pentru copii și tineri.
„În educație investim, fiindcă încercăm să rupem acel cerc vicios și să ne implicăm. E clar că inițiativa privată, cum o numim noi, trebuie să fie direcționată spre zona educației, pentru că există o ruptură între ceea ce se studiază și nevoile economice ale pieței. Până la urmă, degeaba ai oameni foarte bine pregătiți, dacă nimeni nu-i angajează, ei aleg să plece sau să se angajeze în alte domenii. 50% dintre studenți se angajează în cu totul alte domenii. Motivele sunt diferite: fie s-au dus într-o direcție care nu li se potrivește, fie există anumite trend-uri, ca prin anii ’99, când toată lumea mergea la Finanțe și Relații internaționale, care nu acopereau neapărat o nevoie reală a pieței muncii.
Efectele nu se văd imediat, ci, mai degrabă, se văd peste ani. Probabil că, inconștient, ajutând zona educației, lucrurile se vor întoarce către noi într-un mod sau altul. Lucrurile se simplifică și mai mult în momentul în care ai copii și te gândești la cum arată școlile, că ți-ai dori să existe niște școli private, că există atâtea lucruri pe care copiii tăi ai vrea să le învețe. Atunci, începi să te gândești mai mult la proiecte de care să poată beneficia peste ani și copiii tăi.”
Oferă tinerilor ce nu li s-a oferit în facultate
ITNT a dezvoltat în timp o inițiativă de responsabilitate socială corporativă, atractivă ca idee și modul informal în care se adresează tinerilor – Bootcamp. Inițiind acest proiect, Lucian și echipa de la ITNT și-au dorit să le ofere participanților, ceea ce ar fi așteptat ei cât erau studenți: șansa să aplice cunoștințele dobândite, să fie parte a procesului de învățare, cu finalitate și aplicabilitate imediată.
„Prin Bootcamp am încercat să-i învățăm pe tineri așa-zisul abecedar al dezvoltării unui proiect: cum programezi, cum colaborezi cu mai multe persoane care scriu cod, cum îl lansezi, cum îl gândești. Bineînțeles că toate au fost la un nivel cât mai apropiat de realitate. De asemenea, am încercat să-i punem pe studenți în legătură cu anumite companii din România și din afară. Nu ne-am gândit să instruim studenți ca să acoperim nevoi ale companiei noastre, mai ales că, Bootcamp-ul a fost concentrat pe zona mobile, zonă în care noi nu implementam încă nimic. Din ceea ce spun participanții, a fost o experiență benefică pentru ei, întrucât majoritatea lucrează, două persoane sunt angajate în compania noastră. Suntem întrebați frecvent când vom organiza și Bootcamp 2.0.”
Echipa ITNT
Tehnologia și generația de astăzi
Când îl întreb despre generația tânără, fața lui Lucian devine ușor sceptică. Mă suspectează că i-aș critica. Însă ocolim clișeul tinerilor înghițiți de noile tehnologii și cât de nociv este stilul lor de viață conectat la mediul virtual. Lucian îmi spune că vede generația din prezent una foarte avantajată de accesul liber la informații, contează însă enorm de mult să-și dezvolte abilități de triere a informației.
„Orice generație consideră că generațiile viitoare se vor pierde, se vor distruge. Însă de fapt, lumea evoluează și, totodată, cei care cresc cu iPad-ul în mână sau cu telefonul sunt diferiți, dar diferit nu înseamnă neapărat rău. Bineînțeles că orice generație, fie că privim anii 50, anii 90, are și părți negative. Orice schimbare nu aduce doar lucruri bune, dar, per total, părerea mea este că lucrurile merg într-o direcție bună. Acum există un acces la informație incredibil de mare. Dacă ar fi să mergi spre zona de cercetare, există posibilitatea de a colabora între cercetători, de a-și publica lucrările online, lucru care, înainte, era foarte greu. În ceea ce privește educația, știu că era o temă preluată de mai multe persoane, chiar și din zona corporativă, cum că educația nu se folosește de toată acestă explozie a tehnologiei. În educație contează foarte mult profesorul. Pot fi profesori care te inspiră, care pot trage după ei o întreagă generație. Fizic, acea persoană poate să predea un anumit număr de ore pe zi unui număr limitat de persoane. Tehnologia poate rezolva foarte multe dintre problemele de acest tip. Evident că nu va fi același lucru ca și în primul caz, dar, totuși, un streaming care ar face posibilă transmiterea informației, de către același profesor, unui număr de ordinul miilor de studenți, ar însemna un mare avantaj (în acest sens, deja există sesiuni de Q&A, webminarii).”
În ascensor, după ce ies de la ITNT, dau de soare generos și niște idei reconfortante. Lucrurile în care cineva investește dezvăluie mult din setul de valori al acestuia. Este motivant să descopăr un antreprenor pentru care succesul, pe lângă aspecte economice, implică șansa de perfectare continuă. Printre ultimele secvențe din documentarea mea, accesez o filă virtuală din cartea care-l inspiră pe Lucian Todea – Born to Run: ”Motivul pentru care intrăm în această cursă nu este să concurăm, ci să fim împreună unii cu alții (…). Este ușor să ieși în afara sinelui când te gândești la alții”.
*Fotografiile utilizate în text au fost selectate din arhiva personală a lui Lucian Todea, cu acordul acestuia
