O fotografie este o mărturie, o dovadă a unui moment, a unei acțiuni sau a unui sentiment. Arată, transmite și ”vorbește”. Mai ales ”vorbește”. Și schimbă. Da, în cele mai bune cazuri și în cele mai inspirate dintre ele, schimbă. Mentalități, percepții, vieți. Poate îndrepta greșeli sau descoperi adevăruri. În obiectivul cui trebuie, poate să devină o armă „împotriva sărăciei, rasismului, împotriva tuturor relelor sociale”.

Acum mai bine de 60 de ani, Gordon Parks a început să fotografieze momente din viețile deloc simple ale afro-americanilor, o inițiativă ce avea să-l transforme în una dintre figurile de seamă ale fotografiei secolului XX.

Sursă: oscarenfotos.com

Într-o perioadă în care afro-americanilor le erau refuzate multe drepturi, într-o Americă a segregării, Gordon Parks a fost cel care a reușit să arate publicului de atunci viața deloc simplă a semenilor lui.

A reușit să se evidențieze prin modul în care se implica în realizarea fotografiilor, documentând poveștile tuturor persoanelor pe care le-a fotografiat, câștigându-le încrederea prin capacitatea de a empatiza. În mare parte pentru că era ”unul dintre ei”.

Soț și soție, Duminica dimineața, Detroit, Michigan, 1950. (Huffington Post)

 

Tenement Dwellers, Chicago, Illinois, 1950 (Huffington Post)

 

Fără titlu, St. Louis, Missouri, 1950 (Huffington Post)

 

Fără titlu, Fort Scott, Kansas, 1950 (Huffington Post)

Gordon Parks s-a născut în Fort Scott, Kansas, în 30 noiembrie 1912, fiind al 15-lea copil al unei familii sărace. Mama lui a murit când avea 14 ani. A fost trimis să locuiască la rude și a început să-și câștige primii bani la vârsta de 15 ani.

A fost atras de fotografie de tânăr. Momentul hotărâtor a fost, se pare, atunci când a văzut imagini cu niște muncitori imigranți, publicate într-o revistă. După ce și-a cumpărat un aparat de fotografiat de la o casă de amanet, a învățat singur cum să îl folosească.

Momentul a fost comentat chiar de fotograf care a spus: ”Am observat că aparatul foto poate fi o armă împotriva sărăciei, rasismului, împotriva tuturor relelor sociale. Am știut în acel moment că trebuie să am un aparat foto”, potrivit site-ului www.jenkinsjohnsongallery.com.

Sursă: oscarenfotos.com

Și așa a început să ”scrie” istorie. A realizat forografii pentru reviste de modă și documentare. Munca sa fotografică despre viața unui interlop din Harlem i-a adus recunoaștere și un post ca primul fotograf afro-american din staff-ul revistei Life, pe atunci de departe una dintre cele mai proeminente reviste de fotojurnalism din lume.

Parks a rămas la revista Life pentru două decenii, continuând să expună în fotografiile lui subiecte ca rasismul și sărăcia.

A realizat fotografii memorabile unor celebrități și personalități politice ale vremii, printre ei numărându-se Muhammad Ali, Malcolm X, Adam Clayton Powell sau Stokely Carmichael.

 

Sursă: oscarenfotos.com

 

Stokely Carmichael ține un discurs, Watts, California, 1967

Fără titlu, Londra, Anglia,1966 (featureshoot.com)

Cele mai faimoase forografii ale sale, precum Emerging Man (1952) și American Gothic (1942) surprind esența activismului și umanitarismului la jumătatea secolului XX, în America și au devenit imagini simbol, definitorii pentru generațiile viitoare.

Emerging Man – Omul care apare, Harlem, New York, 1952 (oscarenfotos.com)

 

American Gothic, Washington D.C, 1942 (www.forensicgenealogy.info)

Ca fotograf al revistei Life, Gordon a documentat seria de fotografii ”Civil Rights Movement”, având acces la celebrul discurs al lui Martin Luther King,  ”I have a dream” (trad. ”Am un vis”).

A lăsat în urma sa un număr însemnat de fotografii ce documentează cele mai importante aspecte ale culturii americane de la începutul anilor 40 până în 2006, când a murit. Joi, 10 martie, se împlinesc 10 ani de la moartea sa.

O expoziție în memoria lui a fost deschisă în 4 februarie, la Galeriile Jenkins Johnson din San Francisco. Intitulată ”Gordon Parks: Higher Ground,  expoziția reunește peste 60 de lucrări ale fotojurnalistului, marcând diferite perioade din viața artistului. Poate fi vizitată până pe data de 2 aprilie.

În același timp, fotografiile lui sunt expuse în instituții importante din lume. Există o fundație care îi poartă numele și care își propune să conserve munca lui Gordon Parks făcând posibilă expunerea ei în locuri publice, cărți, media electronice și activități educaționale ce promovează ceea ce Gordon descria ca fiind ”căutarea comună a unei vieți mai bune și a unei lumi mai bune”.

 

Gordon Parks. 1912 – 2006.

de Adela Cândea