Sunt zile când nu se întâmplă nimic. Și-atunci, în timp ce aștepți vreun comunicat de presă, începi și citești despre alte orașe ale lumii. Afli despre artiști care pictează clădiri din cartiere izolate ce îi îndeamnă pe locuitori să li se alăture. Citești despre muzicieni care cântă pentru imigranți, alții care militează împotriva încălzirii globale sau despre actori care transmit mesaje împotriva discriminării.

Sunt oameni care încearcă să facă ceva pentru ei și pentru alții. Unele proiecte sunt mari, altele mici, care se încheie înainte să fi auzit multă lume de ele. Așa cum se întâmplă și la noi, de altfel. Copii care se întâlnesc și pun la cale proiecte educaționale, întâlniri cu antreprenori care dau sfaturi tinerilor, ateliere de pictură, seri cu povești, proiecții de film și discuții cu spectatorii. Sunt evenimente care nu se află pe Agenda Culturală, nu au finanțări, nu adună mii de oameni, dar au impact. Sunt evenimente care iau naștere din nevoie mea, a ta și a celor din jur. Mă întreb, care sunt de fapt, evenimentele de care avem nevoie?

Oferta e mare la Sibiu datorită agendei culturale, avantajul nostru. Știm că fără cultură nu există educație și invers. Fără educație nu există dezvoltare și lanțul poate continua. E frumos că avem o ofertă culturală, dar cererea? Cum e monitorizată? Mă gândeam că poate ar fi util să aibă și sibienii ocazia să selecteze din oferta culturală de anul trecut, ce le-ar plăcea să vadă și anul viitor. Sau să vină ei cu alte propuneri de proiecte care nu s-au făcut până acum la Sibiu. Așa m-aș simți mai mult decât un turist care vine și comsumă ce i se oferă. Aș simți că fac parte dintr-o comunitate care nu doar critică ci vine și cu propuneri. Apoi, operatorii culturali ar putea prelua ideea dacă li se pare bună, iar anul viitor, poate Hindi Zahra va susține și la Sibiu un concert, dacă tot a ajuns până la Cluj. Sibiul nu e nici București, nici Cluj, nici Timișoara. E fosta capitală culturală, un semn că aici există un mare potențial pentru proiecte mari. 2007 a adus Sibiului rezultate care încă se simt. Însă, anul viitor se împlinesc exact 10 ani de atunci. Poate e timpul pentru nouă strategie pe termen lung. Și în sfera culturală.

foto: Dan Șușa

(articol apărut în revista tipărită Capital Cultural, Nr. 4)