Bienala din Veneția expune cartiere pentru imigranți: Tema pavilionului german din cadrul bienalei de arhitectură din Veneția capătă noi valențe politice – vor fi expuse modele de locuințe pentru imigranți.

Dacă în anul 2014 Germania dădea o mostră de arhitectură utilitară pentru demnitari de cel mai înalt rang, prezentând renumitul “Bungalou al cancelarului” din Bonn, construit 1:1 în cadrul pavilionului german de la Veneția, anul acesta arta arhitecturală este adusă într-un context politic prin tratarea unui subiect de importanță majoră al agendei politice europene a ultimilor 2 ani, imigrația.

Pavilionul german al bienalei pentru arhitectură din Veneția va tematiza în perioada 28 Mai – 27 Noiembrie 2016 situația imigranților în Germania, plecând de la întrebarea: care este cea mai bună metodă de integrare a acestora? Mai precis: cum pot arhitectura și planificarea urbană să ajute ca acest proces de integrare să reușească?

Ce pot face orașele?

Peter Cachola Schmal, directorul Muzeului de Arhitectură al Germaniei din Frankfurt și comisarul general al Pavilionului de la Veneția declară pentru Agenția Germană de Presă: “O mare parte a emigranților care ajung în Germania vor rămâne aici pe termen mediu, iar unii dintre ei vor deveni imigranți, adică noii cetățeni ai Germaniei. Scopul este să descoperim ce factori pot să faciliteze integrarea imigranților într-un oraș și ce factori îngreunează acest proces.”

Punctul de referință pentru pregătirea expoziției, de la care a pornit echipa lui Peter Cachola Schmal, este cartea cu titlul „Arrival City“ de Doug Saunders, lucrare care analizează fenomenul migrației prin prisma efectelor acestuia asupra dezvoltării orașelor. Studiile de caz prezentate de Saunders acoperă puncte fierbinți de pe întreg mapamondul.

La bienală vor fi expuse analize arhitecturale asupra orașelor Hamburg, Berlin, Köln, München, Frankfurt și Offenbach, ale căror cartiere izolate s-au transformat de ceva timp în “orașe de primire”. Cele mai pregnante exemple în acest sens sunt Hamburg – Wilhelmsburg sau Schwanthalerhöhe din München, cu un procent al migranților de peste 30%. Un caz aparte în cadrul expoziției este dat de Offenbach – “Offenbach este un exemplu deosebit cu privire la cum poate să reușească integrarea” spune coordonatoare de proiect Anna Scheuermann pentru revista Tagesspiegel.

München este un exemplu

Arhitecții și constructorii din München nu au dezvăluit cum va arăta pavilionul din Veneția, dar conceptul va include cu certitudine o bază de date care va fi dată în folosință încă de acum. Această bază de date va stoca diferite soluții arhitecturale pentru construirea locuințelor pentru imigranți. “Detaliile arhitecturale, în acest fel, vor sta la dispoziția tuturor persoanelor implicate sub forma unui portal informativ” spune Schmal. “Există informații despre locații, despre prețuri/m2, teren, autorități, arhitecți, număr de persoane care vor fi cazate în aceste locuințe și detalii legate de modul de construcție. Dacă cineva din partea autorităților va fi pus în situația de a lua decizia construirii unor locuințe pentru refugiați, va avea toate informațiile necesare la dispoziție în cadrul acestei baze de date. Până acum abia dacă existau informații în acest sens.”

Nu întâmplător, a subliniat Schmal, prezentarea acestui proiect a fost organizată la München: “Orașul München este pregătit și pentru că aici s-au putut trage concluzii și învățături, de exemplu, din războiul iugoslav. În administrația locală a fost creată o structură care să faciliteze crearea construcțiilor noi, atât din punct de vedere tehnic, cît și conceptual, cu scopul de a genera acceptanță în rândul populației. München este un model în acest sens, unul care face o figură bună, chiar dacă politicienii din Bavaria susțin opusul.”

Foto: borneobulletin.com.bn