Când se trezesc primele raze de lumină, pe chipurile lor odihnesc deja câteva straturi de funingine. Din cauza norului de fum dens, bucuria unei noi zile rareori ajunge până la ei. Ca niște arătări din altă lume, mișcările lor, coerente, firești, aproape frumoase, sunt îndreptate asupra focului care mocnește și cere lacom alt braț de lemne. La marginea civilizației, parcă într-o altă dimensiune, dăm uneori de ei. Oameni, care pentru a-și câștiga existența, își acoperă zilele cu funigine. Cărbunarii.

Carbunarii